Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș ia poziție față de Parcul Național Făgăraș:
”Argeșul are nevoie de parcuri industriale mai mult decât de zone de sălbăticie!”
Guvernul vrea să creeze în România, inclusiv în Argeș, cea mai întinsă zonă de sălbăticie din Europa
Cu o grabă greu de înțeles și fără o minimă consultare a factorilor locali, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat recent Memorandumul privind demararea procedurilor de înființare a Parcului Național Făgăraș, care a fost aprobat de executiv în luna septembrie a acestui an. Conform documentelor oficiale, Munții Făgăraș dețin o suprafață de 200.000 ha și acoperă suprafața a 128 de localități în care trăiesc 73000 de locuitori. În argumentarea Ministerului, crearea Parcului Național Făgăraș, coroborată cu ariile protejate adiacente – Parcul Național Bucegi, Parcul Național Piatra Craiului, Munții Leaota și Iezer Păpușa – ar putea conduce la realizarea ”celei mai întinse zone de sălbăticie din Europa” sau, mai plastic, la crearea unui Yellowstone european. În neputința de a crea hub-uri de inovare, mari aglomerări industriale și parcuri tehnologice, România alege soluția cea mai facilă și primitivă: crearea de vid!
Fără a delimita cu exacitate limitele teritoriale și zonele de protecție care vor fi instituite, Ministerul Mediului îmbracă proiectul în haina ecologistă, proslăvind cu cinism oportunitățile de dezvoltare locală. În mod ironic se spune că ”zona se află la doar 2 – 3 ore distanță cu avionul de marile capitale europene”, trecând absolut neobservată lipsa infrastructurii care îi ține pe străini departe de România sau, mai mult, incapacitatea factorilor de decizie de a ține Transfăgărășanul deschis mai mult de trei luni pe an. Recunoscând vădit că ”mulți tineri părăsesc zona în lipsa oportunităților economice”, autoritățile centrale pun cruce oricăror inițiative de dezvoltare locală, pentru că legislația în vigoare limitează intervenția umană în spațiul protejat.
Județul Argeș, condamnat la subdezvoltare
Pentru județul Argeș și locuitorii din zona munților Făgăraș, efectele deciziei de înființare a Parcului Național Făgăraș pot fi ușor anticipate încă de acum:
- Limitarea dezvoltării turistice pe cei doi versanți ai munților, în condițiile în care nici în prezent oferta nu satisatisface pe deplin cererea în cele trei luni în care Transfăgărășanul este deschis circulației;
- Limitarea la modul general a oricărei activități economice în zonă, cu implicații dezastruoase asupra dezvoltării comunităților locale;
- Dispariția activităților de tradiție milenară pentru comunele subcarpatice, atât a celor economice, cât și a celor spirituale;
- Eliminarea pășunatului în zona alpină și interzicerea vânatului și a pescuitului de agrement;
- Menținerea necontrolată a animalelor de pradă – urși, lupi – care în prezent au ajuns la un număr inacceptabil și traumatizează populația din zonă;
- Abandonarea proiectelor de dezvoltare a stațiunilor montane – a se vedea stațiunea Molivișu sau ambițiosul plan ”Ski pe Transfăgărășan” ;
- Abandonarea definitivă a proiectului de modernizare a Transfăgărășanului cu copertine, în vederea deschiderii traficului ruiter pe tot parcursul anului;
- Izolarea Ardealului de Muntenia și limitarea interacțiunilor și a schimburilor economice și culturale între comunitățile locale ș.a.
S.O.S. pentru Argeș și Munții Făgăraș
Mediul de afaceri din județul Argeș se alătură demersurilor autorităților publice locale în încercarea de a obține argumente justificative din partea celor care au luat decizia creării Parcului Național Făgăraș.
Prin autoritatea pe care ne-o conferă poziția de angajatori pentru mii de argeșeni și de contributori majori la bugetul de stat al României și la bugetele locale, ne opunem cu vehemență oricărei încercări de frânare a dezvoltării economice și sociale în zona munților Făgăraș. Considerăm absolut inacceptabilă invitația de a crea un parteneriat nociv pentru Parcul Național Făgăraș, care nu face altceva decât să croiască drum unor ONG-uri către administrarea zonei și să sprijine interese oculte. Denunțăm totodată atitudinea lipsită de decență a factorilor de decizie la nivel central, care iau hotărâri din birourile din Capitală și lansează apoi momeala unor așa-zise studii, consultări și parteneriate la nivel local. De asemenea, considerăm inacceptabil ca după 25 de ani de tranziție în care în România mai mult s-a distrus decât s-a construit, soluția optimă de dezvoltare să fie tocmai crearea unei zone protejate care interzice activitățile economice!
Pe această cale, facem un apel către societatea civilă, clasa politică locală, mass-media și liderii de opinie să-și pună laolaltă vocile pentru proiectele care susțin prosperitatea economică a zonei. Argeșul are nevoie de infrastructură, de investiții, de forță de muncă bine calificată, de clustere și parcuri industriale și mai puțin de ”cea mai întinsă zonă de sălbăticie din Europa”.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș
George Caval
Președinte