Chiar dacă are o datorie suverană de 37,6% din PIB, România se află printre statele cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale.
România a înregistrat în 2016 o creştere economică record postcriză, de aproape 5%, iar anul acesta se îndreaptă spre un avans al PIB de 6% - cel mai mare din Uniunea Europeană. Dar aceste creşteri au un cost: majorarea de trei ori a deficitului bugetar, într-un interval extrem de scurt.
România a suferit în 2016 cea mai gravă deteriorare a deficitului bugetar din UE, de la 0,8% din PIB în 2016 (pe ESA) la 3% din PIB anul trecut, indică datele Eurostat – oficiul de statistică al UE – publicate ieri.
Doar Spania, cu un deficit bugetar de 4,5% din PIB, şi Franţa, cu un deficit bugetar de 3,4% din PIB, au avut anul trecut deficite mai mari decât România. Dar, în vreme ce alte ţări inclusiv Spania şi Franţa sunt într-un proces de consolidare fiscală accentuat, România face pasul înapoi: îşi majorează deficitele în loc să le reducă.
Majorarea deficitelor vine pe fondul relaxării fiscale fără precedent şi al deciziilor de majorare a salariilor pe cale administrativă, care au crescut cheltuielile statului, dar nu au impulsionat veniturile în aşa măsură încât o deteriorare a deficitelor să fie evitată. Iar pe termen scurt nu vor fi modificări însemnate.
În ultimul său raport, Banca Mondială şi-a majorat previziunile privind ritmul de creştere economică la 5,5% în 2017 (4,4% în raportul din iunie) şi la 4,1% în 2018 (3,7% în vară), dar arată că finanţele publice şi poziţia externă a ţării se vor deteriora pentru că posibilităţile de a jongla cu politicile fiscale sunt extrem de mici. În 2015, România era în plutonul ţărilor cu cel mai mic deficit bugetar. Cu un deficit de 0,8% din PIB pe ESA (1,4% din PIB pe cash), România a fost în spatele Cehiei, care a înregistrat un deficit bugetar de 0,6% din PIB, al Suediei, cu un excedent bugetar de 0,2% din PIB, al Germaniei cu excedent de 0,6% din PIB şi al Luxemburgului, cu un excedent de 1,4% din PIB.